ce sunt poluantii organici persistenti (pop-urile)
Industria chimica, prin produsele pe care le fabrica, aduce o contributie esentiala la ridicarea standardului de viata al societatii umane. Produsele chimice ca substante energetice, ingrasaminte agricole, conservanti alimentari si multe altele, pe langa efectul benefic, aduc insa si mari prejudicii mediului inconjurator si sanatatii oamenilor.
Oamenii de stiinta au alarmat factorii de decizie din tarile lumii asupra unor substante persistente, rezistente la degradarea naturala, care au influente destructive asupra biosului si in mod special asupra omului – poluantii organici persistenti, codificati sub denumirea de POP-uri.
Pe plan mondial se duce o campanie ecologica sustinuta pentru interzicerea si dsitrugerea a 12 poluanti organici persistenti, cele mai toxice chimicale de pe Terra. Acestia sunt DDT-urile, dioxinele, hexaclorbenzenul, bifenilpolicloratii, pesticidele, insecticidele, fungicidele, hidrocarburile clorurate folosite ca aditivi la vopsele, in plastice, deseuri spitalicesti, rezultate din arderea carbunelui, turbei, lemnului.
POP-urile sunt asasini adevarati, efectele letale se produc in timp lung, in care sunt inmagazinate in cantitati foarte mici. Ele ataca tot ce este viu: oameni, pesti, pasari, animale si au fost identificate pe calota glaciala si in sangele ursilor polari. Actioneaza asupra organelor vitale, de reproducere, a sistemului imunitar si sunt cancerigene.
POP-urile au efecte majore asupra populatiilor, patrunzand in corpul uman in special prin lantul alimentar contaminat, prin lapte (inclusiv cel matern, peste, carne, fructe s.a.). Acesti produsi au o tendinta marcata de a penetra membrana celulara si de a se stoca in tesutul adipos. Datorita proprietatilor lipotropice se fixeaza in sistemul nervos central, in ficat, rinichi si in miocard. ¥n aceste organe determina disfunctionalitati ale sistemelor enzimatice si ale biochimismului celular.
Aceste substante nefiind solubile in apa, sunt transportate de vant si in apele curgatoare, prin mari si oceane, peste frontierele nationale, fiind un subiect de protectie a mediului local, regional si transfrontalier.
Rezolvarea problemei POP-urilor prin interzicerea fabricarii si distrugerea depozitelor existente reprezinta o problema de nivel global.
Pentru eliminarea celor 12 compusi periculosi, “Duzina murdara”, a fost elaborata Conventia internationala de la Stockholm din 23 mai 2001, semnata si ratificata de 50 de guverne. Este imperios necesar ca cetatenii tuturor tarilor sa fie constientizati si sa participe la actiunile de distrugere a acestor substante.
